Aghor Pir - Musings of a Tantrik Sorceror: Happy Navratri!

Aghor Pir - Musings of a Tantrik Sorceror: Happy Navratri!: We recently entered the period of the Hindu calender known as "Navratri", or "Nine Nights" in celebration of the Divine Mother. Hindus all...

The Highest Ideal

Advaita Acarya Dasa

There is no exact equivalent in the English vocabulary to explain the Sanskrit term ‘rasa’ as used in the context of transcendental relationships. The closest English word for rasa used by our acaryas in rendering English translations of Sanskrit literatures is ‘mellow’.

Certainly, enough thought has been given before stopping at the word, ‘mellow’ for rasa. The origin of this word in English stems from the sense of ‘ripe’, ‘sweet’, and ‘juicy’ and is used to define something that is tempered by maturity or experience.

The taste and experience of a ripened mango can never be traced in a raw mango, no matter how much it is artificially processed. In a similar way, the experience of divine exchange of rasa between the Lord and His devotees cannot be held within a heart tainted with perverted material crookedness.

Most of the spiritual experience is waiting on the other side of this temporary world – after the death of this body. As long as we are embodied within this sheath of flesh and bones, we are subjected to various material miseries that by nature come without asking.

The best thing we can do while in this world is to develop strong faith in the words of the guru and the sastra, in the Holy Name and become wise by cultivating detachment.

As per the instructions of Srila Sridhara Maharaja, in our present condition the tendency to improve spiritually is laudable, but we should scrupulously cultivate only those qualities that are beneficial for our spiritual health. Srila Rupa Gosvami has given the most quintessential instructions for a sadhaka in the eleven verses of Sri Upadesamrta.

These verses, beginning with the verse, vaco vegam manasah krodha vegam, should be the subject matter of our introspection. Regularly pondering over these instructions we should calibrate our sadhana and our ideal.

The desire for reclusive smarana of Krsna’s pastimes in a conditioned state is injurious, and will only produce lust. Srila Sarasvati Thakura writes in his song, Vaisnava Ke:

kirtana prabhave smarana haibe
sei kale bhajana nirjana sambhava

Internal remembrance can occur by the power of kirtana, and only then is solitary service possible. (Vaisnava Ke 19)

In the Gaudiya sampradaya more importance has been laid on congregational kirtana of the Holy Names of the Lord than internal remembrance (smarana) of His pastimes. The sankirtana-lila of Mahaprabhu has been compared directly to the rasa-lila of Krsna in Vrndavana.

But categorically, the sankirtana-lila of Mahaprabhu is placed higher than the rasa-lila of Krsna in the sense that the sankirtana-lila is both sweet (madhurya) and magnanimous (audarya), whereas krsna-lila is sweet but limited to the internal (antaranga) devotees of the Lord. The Lord taught this by His own example:

bahiranga sange kare nama-sankirtana
antaranga-sange kare rasa-asvadana

Amongst the ordinary devotees the Lord engaged in nama-sankirtana, and with His intimate associates He relished rasa.

Mahaprabhu’s sankirtana-lila can accommodate anyone, no matter how degraded they may be. There is no consideration of qualification; the only price is sincere faith. In this age it is impossible to gain entrance into krsna-lila without accepting Sriman Mahaprabhu, His associates and His teachings.

Mahaprabhu never recommended internal remembrance of Krsna’s confidential pastimes for those in a conditioned state. On the other hand, He relished the reading of Prahlada’s and Dhruva’s pastimes hundreds and hundreds of times to set an example for everyone not to jump directly to the rasa-lila.

prahlada-caritra ara dhruvera-caritra
sata-vrtti kariya sunena savahita

The Lord attentively heard the pastimes of Prahlada and Dhruva hundreds of times. (Cb. Antya 10.34)

The current of the ocean of material existence is certainly very difficult to cross over, but for one engaged in kirtana under a bona-fide spiritual master, the waves subside as if giving way. How can it be otherwise when the sankirtana movement is the Lord’s own lila and the Maya potency is but His servant?

When the Kurma brahmana asked Mahaprabhu while He was leaving to take him along, Mahaprabhu gave him two important instructions to help him cross this ocean of nescience and simultaneously attain the association of the Lord Himself:

yare dekha, tare kaha’krsna’-upadesa
amara ajaya guru hana tara’ ei desa

Instruct everyone you see to follow the orders of Lord Sri Krsna. Vecome a spiritual master and try to liberate everyone in this land. (Cc. Madhya 7.128)

kabhu na badhibe tomara visaya-taranga
punarapi ei thani pabe mora sanga

Sri Caitanya Mahaprabhu further advised the brahmana Kurma, “If you follow this instruction, your materialistic life at home will not obstruct your spiritual advancement. Indeed, if you follow these regulative principles, we will again meet here, or, rather, you will never lose My company.” (Cc. Madhya 7.120)

Every living and non-living entity in this universe has emanated from the Lord Himself and is meant only for His satisfaction. Knowing this it is the most intelligent and beneficial act to use everything here including ourselves as an offering to the Lord’s service and to also encourage others to take up this practice.

As per Srila Sridhara Maharaja’s reading of the sastra, intrinsically, above anything else, the duty (paro-dharma) of every soul is devotion to the adhoksajadvitiyabhinivesah) is unnecessary and dangerous (bhayavah).
(Krsna) while anything done for selfish ends (

The true dignity of the soul does not lie in earning wealth, prestige, and the goodwill of those who have the same material disposition as ourselves. Only by realizing one’s constitutional position as the servant of the Supreme Lord and acting accordingly, is our true spiritual dignity reinstated.

Sri Sri Radha-Krsna hold the most glorious position in the transcendental world of Goloka-Vrndavana and are eternally engaged in sweet pastimes, untouched by material perverseness.

Mahaprabhu, who is non-different than Radha-Krsna, appeared in this world out of His overflowing compassion along with four principle associates and hundreds of other associates just to establish the superexcellent position of Sri Sri Radha-Krsna, Their Holy Names, Their pastimes and Their devotees all over the world. From Him the illustrious line of the Rupanugas, or the followers of Sri Rupa Gosvami, has manifested just to uphold this great ideal.

Rupanuga-cudamani Sri Srimad Bhaktisiddhanta Sarasvati Thakura revitalized this ideal in the deteriorated Vaisnava world and started a new era of Krsna Consciousness. May we mature spiritually holding on to the ideal enshrined in the following verse by Srila Sarasvati Thakura:

matala hari-jana visaya-range
pujala raga-patha gaurava-bhange

The servants of Hari are engaged in lavish affairs, handling material wealth and engaging all manner of things in the Lord’s service.

They worship the path of spontaneous devotion with gaurava-bhange (in a mood of awe and reverence) and to show that the raga-patha is above all (above our heads), they remain as servants, being a little distant and below, praying for that of a servant’s duty, not for that of a confidential nature — not to bring that highest divine love down here, but to hold that upon their heads.

source GOSAI.COM

Hanuman - Mahabali Maharudra

Song By VIJAY PRAKASH, SONU NIGAM, SHAAN, PALASH SEN, KAILESH KHER, MADHUSHREE, SNEHA P
parakram se gunje tribhuvan dharti patal,dhust bhanjan.
jal sagar kare parajay krandan,trikaal nirantar lok vandan
mahabali maha rudra maha vajra shauryavaan veer hanuman......
Jai Hanuman Gyan Guna Sagar
Jai Kipis Tihun Lok Ujgaar
Ramdoot Atulit Bal Dhamaa,
Anjani Putra Pavansut naamaa.

parakram se gunje tribhuvan dharti patal,dhust bhanjan.
jal sagar kare parajay krandan,trikaal nirantar lok vandan
mahabali maha rudra maha vajra shauryavaan veer hanuman......

chehre se chalakti namrata ankho mein shant chit ki chaya
tum terenani terena
chehre se chalakti namrata ankho mein shant chit ki chaya
uper hai subha ki lali disha sindhu aur lipi kaya
mahabali maha rudra maha vajra shauryavaan veer hanuman ......
(ni sa ga ga re sa ni).......
Mahebeer Bikram Bajrangi,
Kumati Nivaar Sumati Ke Sangi.
Find More lyrics at www.sweetslyrics.com
Kanchan Baran Biraaj Subesaa,
Kanan kundal kunchit kesa.
Hath Bajra Aur Dhvaja Birjai,
Kandhe Moonj Janeu saage.
Shankar Suvna Kesari Nandan,
Tej Pratap Maha Jag Vandan.

vikat samay nikat jo aaye pratham vahi smaran aa jaye
vikat samay nikat jo aaye pratham vahi smaran aa jaye
har vipda vo dur kare sankat mochan tabhi kahalaye
mahabali maha rudra maha vajra shauryavaan veer hanuman
(ni sa ga ga re sa ni).....

shakti ki nayi paribhasha virat vikrami roop anhokha
shakti ki nayi paribhasha virat vikrami roop anhokha
laye uthaye dhrongiri aur jag dekhegi rajagiri ???
mahabali maha rudra maha vajra shauryavaan veer hanuman ......

parakram se gunje tribhuvan dharti patal,dhust bhanjan.
jal sagar kare parajay krandan,trikaal nirantar lok vandan

The Mystery of Hanuman - Inspiring Tales from Art and Mythology |

The Mystery of Hanuman - Inspiring Tales from Art and Mythology | cybershamans-politia karmica a falsilor guru

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Saraswati Vandana

Ganesha Mantra - Wah (Must See)

Aghori 1/6

Legenda LINGAM-ului de foc

Adorarea lui SHIVA sub forma LINGAM-ULUI de foc în 12 temple hinduse

de Luminiţa Soare

Conform povestirii LINGODBHAVAMURTHY din LINGA PURANA, la un moment dat VISHNU şi cu BRAHMA au început să îşi compare forţa, pentru a vedea care dintre ei este mai puternic. În acel moment, SHIVA a apărut în forma unei coloane de lumină şi i-a provocat pe cei doi să măsoare giganticul LINGAM astfel creat. VISHNU şi BRAHMA s-au înţeles ca acela care va găsi primul capătul, să fie considerat cel mai bun.

VISHNU şi-a asumat forma unui mistreţ şi s-a îndreptat în jos, iar BRAHMA a zburat în sus, sub forma unei lebede. Cei doi au căutat multe zile în van, iar la final s-au reîntors epuizaţi, de unde plecaseră. În acel moment mijlocul coloanei de lumină s-a deschis şi Domnul SHIVA a apărut în toată Gloria Sa. Atunci, BRAHMA şi VISHNU şi-au dat seama că au greşit, recunoscându-l pe SHIVA ca fiind Fiinţa Supremă.

JYOTIRLINGA

JYOTIR înseamnă în sanscrită „corp de lumină foarte strălucitor”. În tradiţia hindusă, templele JYOTIRLINGA sunt asociate cu apariţia Supremului SHIVA sub forma unei coloane de foc. Se spune că yoghinii avansaţi pot vedea în locul altarelor consacrate în aceste temple, imense coloane de lumină care se înalţă către cer.

În scrierile spiritualităţii indiene, există mărturii asupra apariţiei primelor sanctuare JYOTIRLINGA începând cu TRETA YUGA - a doua epocă spirituală a umanităţii care urmează SATYEI YUGA şi precede DVAPARA YUGA. În total sunt menţionate patru epoci spirituale ultima fiind KALI YUGA la sfârşitul căreia se află acum omenirea.

Cele doisprezece JYOTIRLINGA

Cele doisprezece altare ale LINGAM-ului de foc, au fost venerate pe tot cuprinsul Indiei din timpuri imemoriale. Ele sunt detaliate în DWADASA JYOTIRLINGA STOTRA din SHIVA PURANA, fiecăruia fiindu-i asociat un templu.

„Acestea sunt JYOTIRLINGA ale Domnului SHIVA. Dacă numele lor vor fi repetate în fiecare dimineaţă şi seară cu devoţiune, aceasta va arde toate păcatele acumulate în ultimele şapte vieţi ale credinciosului dăruindu-i acestuia toate SIDDHIS-urile. Aspirantul se va odihni atunci la picioarele Domnului SHIVA însuşi.” SHIVA STOTRA PURANA

1. Templul SOMNATH

Gloria şi bogăţia templului Somnath a fost descrisă de către călătorul arab Al Biruni. Mărturiile sale l-au atras în regiunea Gujarat pe Mahmud Ghazini care a jefuit şi a distrus templul în anul 1025. Edificiul sfânt a fost refăcut, apoi din nou distrus şi refăcut de cinci ori de-a lungul secolelor. Aceasta i-a atras denumirea de „Altarul Etern”.

Considerat drept unul dintre cele mai venerate centre de pelerinaj din India, se crede că Somnath este primul dintre cele 12 JYOTIRLINGA ale lui SHIVA.

În SKANDA PURANA şi MAHABHARATA găsim referiri asupra acestui JYOTIRLINGA. Legenda spune că din cauza invidiei socrului său Daksha, zeul lunii pe nume Chandra a fost blestemat să îşi piardă treptat toată strălucirea. Atunci Chandra împreună cu favorita sa Rohini au adorat LINGAM-ul de la Somnath, iar SHIVA a binecuvântat astrul să strălucească în jumătatea luminoasă a lunii.

2. Templul KEDARNATH

Situat cel mai în nordul Indiei dintre cele 12 JYOTIRLINGA, templul Kedarnath se găseşte în regiunea Badrinath, aproape de Rishikesh.

Anticul altar de la Kedarnath are o însemnătate religioasă profundă, marele înţelept SHANKARACHARYA fiind strâns asociat cu acest edificiu sfânt din Munţii Himalaya.

Din cauza iernilor foarte grele, micul templu este accesibil pelerinilor doar şase luni pe an. Edificiul se deschide atunci când soarele intră în zodia Berbecului şi se închide atunci când soarele intră în zodia Scorpionului.

Legenda spune că cei cinci fraţi Pandava l-au venerat pe SHIVA la acest altar. Arjuna, prinţul erou din BHAGAVAD GITA s-a rugat aici pentru ca SHIVA să îi dăruiască arma de neînvins. Atunci SHIVA i-a apărut în ipostaza sa de KIRAATA (vânător) şi l-a provocat pe prinţ să se întreacă în luptă, trofeul fiind un mistreţ sălbatic. În timpul luptei, Măreţul SHIVA, deghizat în vânător a îndepărtat toate armele lui Arjuna, inclusiv ego-ul său. Prinţul a continuat lupta cu mâinile goale, iar SHIVA i-a arătat atunci, adevărata sa natură şi i-a acordat lui Arjuna binecuvântarea armei invincibile.

3. Templul MAHAKALESWAR

Situat în regiunea Madhya Pradesh, în centrul Indiei, în anticul oraş Ujjain, sanctuarul JYOTIRLINGA Mahakaleswar este construit în apropierea unui lac. Se spune că ofrandele aduse în acest loc primesc foarte repede răspunsul lui SHIVA.
SKANDA PURANA descrie detaliat gloria cetăţii Ujjain, capitala regatului Avanti. Legendele povestesc că un demon pe nume Dushana îi chinuia pe locuitorii regiunii. Ei s-au rugat la SHIVA, care a apărut atunci din pământ şi l-a alungat pe demon. La cererea adoratorilor, Supremul MAHESHWAR şi-a stabilit apoi aici lăcaşul permanent, sub forma JYOTIRLINGAM-ului.

4. Templul SRI SAILAM

Este considerat unul dintre cele mai importante altare şivaite din întreaga Indie. Aici, sunt veneraţi MALLIKARJUNA (SHIVA) şi BHRAMARAMBA (consoarta sa). SKANDA PURANA conţine un întreg capitol dedicat acestui sfânt edificiu, care reprezintă şi unul dintre cele mai minunate exemple ale arhitecturii Vijayanagar.

Templul Sri Sailam a fost venerat în decursul ultimilor 1000 de ani de către poeţii sfinţi ai regiunii Tamil. Se spune că marele lider religios hindus SHANKARACHARYA (788-820) a compus aici faimoasa sa operă SHIVANANDA LAHARI.

Legenda spune că DURGA şi-ar fi asumat forma unei albine, alegându-şi drept locuinţă templul şi venerându-l acolo pe SHIVA.

5. Templul BHIMASHANKARAM

Deşi structura templului datează din jurul anului 1750, altarul a fost menţionat în literatura secolului 13. Conform scrierilor din SHIVA PURANA, JYOTIRLINGA Bhimashankaram este situat în munţii Brahmapur.

Templul se află pe vârful dealurilor Sahayadri, oferind o vedere amplă asupra fortului, a râurilor şi a munţilor dimprejur.

Bhimashankaram este strâns legat de legenda lui SHIVA, cel care l-a omorât pe demonul Tripurasura. Se spune că SHIVA şi-ar fi asumat, la cererea zeilor, forma lui BHIMA, iar sudoarea care îi curgea în timpul bătăliei cu groaznicul demon a format râul Bhimarathi.

6. Templul VISHWANATH din Varanasi

BENARES, oraşul situat pe malul râului GANGE a fost considerat din timpuri imemoriale centru de pelerinaj, fiind privit şi la ora actuală drept cea mai sfântă aşezare din India, locuinţa lui SHIVA însuşi.

Se spune că acest loc îl încântă cel mai mult pe DUMNEZEU şi de aici îi vine şi numele de ANANDAKANANA. Oraşul mai este denumit şi KAASI deoarece se crede că Strălucirea Supremă a lui DUMNEZEU străluceşte aici, luminând calea credincioşilor către mântuire.

Templul VISHWANATH a fost distrus şi apoi refăcut de mai multe ori în decursul timpului. JYOTIRLINGA venerat aici este vizitat de milioane de pelerini în fiecare an.

7. Templul OMKARESHWAR

Acest templu este situat în Madhya Pradesh pe malul râului Narmada care se desparte în două formând o insulă foarte asemănătoare cu reprezentarea vizuală a sunetului sacru OM (AUM).

Legenda spune că muntele Vindhya s-a rugat lui SHIVA OMKARESHWAR în acest loc şi a primit binecuvântarea sa.

La cererea zeilor, SHIVALINGA s-a despărţit în două jumătăţi, una dintre ele devenind altarul de la Omkareswar, iar cealaltă formând JYOTIRLINGA templului Amareshwar situat în apropiere.

8. Templul VAIDYANATH

Situat în regiunea Bihar, altarul Vaidyanath JYOTIRLINGA este controversat printre şcolile filozofice hinduse, care îi atribuie locaţii diferite.
Vaidyanath este considerat a fi de asemenea şi un sanctuar SHAKTI PITTHA (altar în care este venerată contrapartea feminină a lui SHIVA).

Legenda spune că Ravana a meditat asupra lui SHIVA, rugându-l să facă invincibilă cetatea pe care o conducea. El a vrut să ridice muntele Kailash, iar SHIVA, văzând asta, l-a strivit cu degetul Său. Atunci, Ravana l-a implorat să îl ierte şi astfel SHIVA i-a dăruit unul dintre cele 12 JYOTIRLINGA.

9. Templul TRYAMBAKESHWAR

Situat în India de Vest, la 30 de km de oraşul Nasik, altarul JYOTIRLINGA de la Tryambakeshwar este antic, structura sa fiind refăcută în secolul 18. Menţiuni referitoare la Tryambakeshhwar găsim în PADMA PURANA.

Legendele vorbesc despre sfântul Gautama, care s-a rugat în această regiune lui SHIVA pentru a aduce fluviul GANGE să purifice împrejurimile. Apele sfinte au apărut atunci, sub forma râului Godavari, iar SHIVA şi-a stabilit aici reşedinţa în forma de TRYAMBAKA (cel cu trei ochi).

Toţi zeii au promis că vor coborî în această regiune binecuvântată, o dată la 12 ani, atunci când planeta Jupiter se va afla în zodia leului.

10. Templul NAGESHWAR

Situat în Dwarka, regiunea Gujarat, JYOTIRLINGA Nageshwar este menţionat în RUDRA SAMHITA.
Altarul este cunoscut sub numele de NAGESHWAR MAHADEV (Domnul Şerpilor), fiind vizitat de mii de credincioşi în fiecare an. Se spune că acest faimos JYOTIRLINGA conferă protecţia împotriva oricăror otrăvuri.

În conformitate cu tratatul SHIVA PURANA, un devot al lui MAHESHWAR, pe nume Supriya, a fost atacat şi luat prizonier împreună cu alţi oameni, de către demonul Daaruka. SHIVA a apărut atunci în forma sa de coloană de lumină şi i-a salvat.

11. Templul GRISHNESHWAR

Altarul JYOTIRLINGA de la Grishneshwar este un loc de pelerinaj antic, fiind situat în apropierea faimoaselor peşteri Ajanta Ellora. Templul mai este cunoscut şi sub alte nume cum ar fi Kusumeswarar sau Grushmeswara.

Legenda din SHIVA PURANA povesteşte că în aceste locuri trăia o femeie din casta Brahmanilor, pe nume Kushuma, care îl adora foarte mult pe SHIVA. Sora sa a devenit invidioasă pe ea, omorându-i fiul. Kushuma şi-a continuat ritualurile zilnice către SHIVA, iar MAHESWAR văzându-i devoţiunea i-a redat viaţa fiului său. Atunci, ea s-a rugat lui SHIVA să-i ierte sora. Supremul Stăpân a fost mişcat de generozitatea Kushumei apărând în faţa tuturor locuitorilor acelei regiuni ca JYOTIRLINGA.

12. Templul RAMESHWARAM

Acest templu închinat lui SHIVA este situat cel mai in sud dintre toate cele 12 JYOTIRLINGA.
Rameshwaram este construit pe o insulă în sud estul regiunii Tamil Nadu, fiind asociat cu RAMAYANA şi întoarcerea victorioasă a lui RAMA din Sri Lanka. Edificiul sfânt este renumit pentru turnurile şi coridoarele sale foarte lungi, frumoase şi bogat împodobite.

Legendele vorbesc despre cum RAMA l-a adorat pe SHIVA în acest altar şi de atunci JYOTIRLINGA de aici, se numeşte RAMALINGA, iar oraşul în care se găseşte templul, poartă numele de Rameshwaram.